română

Etimologie

Din latină subire.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
sui
Infinitiv a sui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să suie
Participiu suit
Conjugare IV
  1. (v.refl. intranz.) a se îndrepta spre un loc mai ridicat, a merge în sus, la deal; a (se) urca.
    Suim coasta muntelui.
  2. (v.refl. intranz.) (fig.) a înainta, a avansa, a ajunge până la...
  3. (v.refl. tranz. intranz.) a (se) așeza pe ceva ridicat; a (se) urca, a (se) cățăra.
  4. (v.refl.) a se înălța, a se ridica (în văzduh).
  5. (v.refl.) (despre numere, prețuri, sume) a crește, a urca, a se mări, a se ridica.
  6. (v.tranz.) a facecrească, să sporească.
  7. (v.intranz.) (fig.) (despre glas; p.ext. despre cântăreți) a intona note (din ce în ce mai) înalte; a ridica.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A (se ) sui călare (pe cal sau în șa) = a încăleca
  • A (se) sui sau a (se) urca pe tron (sau în scaun) = (despre împărați, regi, domnitori) a ajunge sau a face pe cineva să ajungă la domnie, a prelua sau a da cuiva domnia
  • (refl.) A (i) se sui (cuiva) în cap = a abuza de bunătatea cuiva, a pune stăpânire pe cineva
  • A i se sui (cuiva) sângele în obraz = a se înroși la față (de mânie, de rușine), a se congestiona
  • A i se sui la cap = a fi plin de sine, a se îngâmfa
  • A i se sui (cuiva) vinul la (sau în cap) = a se ameți de băutură, a se îmbăta
  • A i se sui părul în vârful capului = a se speria, a se îngrozi, a se înspăimânta
  • A se sui (până) la... = a ajunge (până) la..


Traduceri

Referințe