Un templu roman

română

Etimologie

Din latină templum. Confer franceză temple.

Pronunție

  • AFI: /'tem.plu/


Substantiv


Declinarea substantivului
templu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ templu temple/templuri
Articulat templul templele/templurile
Genitiv-Dativ templului templelor/templurilor
Vocativ ' '
 
Un templu japonez
  1. edificiu destinat cultului (în antichitate la greci, la romani, la egipteni sau astăzi la evrei etc.).
    Mozaicii merg sâmbăta la templu.
  2. biserică monumentală.
  3. (fig.) loc sau edificiu unde are loc o acțiune comparabilă cu oficierea cultului religios.
    Templul al culturii.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Paronime


Traduceri

Referințe