Variante de scriere Vezi și : vèrbe

română

Etimologie

Din verb.

Pronunție

  • AFI: /ˈver.be/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru verb.





franceză

(français)

Etimologie

Din latină verbum („cuvânt”). Este dublet al lui verve.

Pronunție


Substantiv

verbe m., verbes pl.

  1. (lingv., gram.) verb
    Un verbe se conjugue de manière différente, en fonction de son appartenance à l'un des trois groupes verbaux.

Sinonime

  • (lingv., gram.) (abr.) v., vb.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Referințe