română

Etimologie

Din latină vexatio ~onis.

Pronunție

  • AFI: /vek.sa.ʦi'u.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
vexațiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vexațiune vexațiuni
Articulat vexațiunea vexațiunile
Genitiv-Dativ vexațiunii vexațiunilor
Vocativ ' '
  1. manifestare care vexează; vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputația cuiva; jignire; insultă; ofensă; injurie.


Traduceri