germană

(Deutsch)

Variante

Etimologie

Din Weiß.

Pronunție

  • AFI: /ˈvaɪ̯sn̩/


Verb


Conjugarea verbului
weißen
Infinitiv weißen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
weißt
weißt
Indicativ imperfect weißte
Participiu perfect geweißt
Verb auxiliar haben
  1. a albi, a înălbi

Cuvinte apropiate