îmbarca

română

Etimologie

Din franceză embarquer.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bar'ka/

Verb

Conjugarea verbului (se) îmbarca
Infinitiv	a (se) îmbarca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îmbarc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îmbarce
Participiu	îmbarcat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; (p.gener.) a (se) urca pentru a călători în orice fel de mijloc de transport.

Cuvinte derivate

• îmbarcare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carâmbi
• cambrai
• îmbracă

Referințe

• DEX '98 via DEX online