împelițatul

română

Etimologie

Din împelițat.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pe.li'ʦa.tul/

Substantiv

Declinarea substantivului împelițat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împelițat	împelițați
Articulat	împelițatul	împelițații
Genitiv-Dativ	împelițatului	împelițaților
Vocativ	împelițatule	împelițaților

1. dracul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online