împlântați

română

Etimologie

Din împlântat.

Pronunție

• AFI: /ɨm.plɨnˈtaʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru împlântat.

Etimologie

Din împlânta.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru împlânta.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru împlânta.
3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru împlânta.
4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru împlânta.