înădușeală

română

Etimologie

Din a (se) înăduși + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /ɨ.nə.du'ʃe̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului înădușeală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înădușeală	înădușeli
Articulat	înădușeala	înădușelile
Genitiv-Dativ	înădușelii	înădușelilor
Vocativ	înădușeală	înădușelilor

1. (reg.) nădușeală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online