înădușeală
română
Etimologie
Din a (se) înăduși + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /ɨ.nə.du'ʃe̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului înădușeală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înădușeală | înădușeli |
| Articulat | înădușeala | înădușelile |
| Genitiv-Dativ | înădușelii | înădușelilor |
| Vocativ | înădușeală | înădușelilor |
- (reg.) nădușeală.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online