înțeapă

română

Etimologie

Din înțepa.

Pronunție

• AFI: /ɨnˈʦe̯a.pə/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru înțepa.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru înțepa.
3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru înțepa.