încăibăra

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului încăibăra
Infinitiv	a încăibăra
Indicativ prezent pers. 1 sg.	încaibăr
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să încaibere
Participiu	încăibărat
Conjugare	I

1. (v.refl. recipr.) (reg.) a se încăiera.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carabanii

Referințe

• DEX '98 via DEX online