română

Etimologie

Din în- + a (se) chirci.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kir'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) închirci
Infinitiv a (se) închirci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) închircesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) închircească
Participiu închircit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (reg.) a se chirci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe