înflăcărare
română
Etimologie
Din a (se) înflăcăra.
Pronunție
- AFI: /ɨn.flə.kə'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înflăcărare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înflăcărare | înflăcărări |
| Articulat | înflăcărarea | înflăcărările |
| Genitiv-Dativ | înflăcărării | înflăcărărilor |
| Vocativ | înflăcărare | înflăcărărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online