înfrânt

română

Etimologie

Din a înfrânge.

Pronunție

• AFI: /ɨn'frɨnt/

Adjectiv

Declinarea adjectivului înfrânt
	Singular	Plural
Masculin	înfrânt	înfrânți
Feminin	înfrântă	înfrânte
Neutru	înfrânt	înfrânte

1. învins, biruit, bătut (în luptă).

Cuvinte derivate

• neînfrânt

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online