îngăla

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ɨn.gə'la/

Verb

Conjugarea verbului (se) îngăla
Infinitiv	a (se) îngăla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îngălez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îngăleze
Participiu	îngălat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) murdări.
2. (v.tranz.) (reg.) a îngăima.

Cuvinte derivate

• îngălare
• îngălat
• îngălăciune

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• algina
• anglia

Referințe

• DEX '98 via DEX online