română

Etimologie

Din a (se) îngrozi.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gro'zi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îngrozire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îngrozire îngroziri
Articulat îngrozirea îngrozirile
Genitiv-Dativ îngrozirii îngrozirilor
Vocativ îngrozire îngrozirilor
  1. acțiunea de a (se) îngrozi și rezultatul ei; groază, spaimă.
  2. (înv.) amenințare.


Traduceri

Referințe