înlănțuit
română
Etimologie
Din a înlănțui.
Pronunție
- AFI: /ɨn.lən.ʦu'it/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului înlănțuit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | înlănțuit | înlănțuiți |
| Feminin | înlănțuită | înlănțuite |
| Neutru | înlănțuit | înlănțuite |
- pus, legat în lanțuri; încătușat.
- (despre oameni) îmbrățișat.
- legat (logic) unul de altul într-o succesiune continuă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online