română

Etimologie

Din a înnobila.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.no.bi'lat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înnobilat
Singular Plural
Masculin înnobilat înnobilați
Feminin înnobilată înnobilate
Neutru înnobilat înnobilate
  1. care a primit un titlu de noblețe; (fig.) devenit mai distins, mai rafinat.
  2. (despre animale sau plante) care și-a îmbunătățit calitatea.
  3. (despre substanțe sau materiale) care și-a îmbunătățit proprietățile prin procedee fizice sau chimice.


Traduceri

Referințe