însingurare

română

Etimologie

Din a (se) însingura.

Pronunție

• AFI: /ɨn.sin.gu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului însingurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	însingurare	însingurări
Articulat	însingurarea	însingurările
Genitiv-Dativ	însingurării	însingurărilor
Vocativ	însingurare	însingurărilor

1. (rar) acțiunea de a se însingura și rezultatul ei; izolare de lume, de oameni.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online