întrerupător

română

Variante

• întreruptor

Etimologie

Din a (se) întrerupe + sufixul -ător (după franceză interrupteur).

Pronunție

• AFI: /ɨn.tre.ru.pə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului întrerupător
	Singular	Plural
Masculin	întrerupător	întrerupători
Feminin	întrerupătoare	întrerupătoare
Neutru	întrerupător	întrerupătoare

1. care servește la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc.

Cuvinte derivate

• fotoîntrerupător

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului întrerupător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întrerupător	întrerupătoare
Articulat	întrerupătorul	întrerupătoarele
Genitiv-Dativ	întrerupătorului	întrerupătoarelor
Vocativ	întrerupătorule	întrerupătoarelor

1. aparat, dispozitiv care servește la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online