șarlatan
română
Etimologie
Din franceză charlatan.
Pronunție
- AFI: /ʃar.la'tan/
Substantiv
| Declinarea substantivului șarlatan | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șarlatan | șarlatani |
| Articulat | șarlatanul | șarlatanii |
| Genitiv-Dativ | șarlatanului | șarlatanilor |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană necinstită care își atinge scopurile profitând de naivitatea cuiva; escroc; impostor; potlogar; coțcar.
Traduceri
Traduceri