șiștor

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ʃiʃ'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului șiștor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șiștor	șiștori
Articulat	șiștorul	șiștorii
Genitiv-Dativ	șiștorului	șiștorilor
Vocativ	șiștorule	șiștorilor

1. (pop.) par ascuțit care se pune în vârful caselor țărănești.
2. fiecare dintre drugii de lemn prinși la capete în târcoalele prâsnelului morii.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online