șină

română

Etimologie

Din poloneză szyna, germană Schiene.

Pronunție

• AFI: /'ʃi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului șină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șină	șine
Articulat	șina	șinele
Genitiv-Dativ	șinei	șinelor
Vocativ	șină	șinelor

1. fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică.
2. (p.ext.) cale ferată.
3. cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură.
4. bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură.

Cuvinte derivate

• contrașină
• monoșină
• șinar
• șinui

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asin
• năși

Referințe

• DEX '98 via DEX online