română

Etimologie

Din a șlefui.

Pronunție

  • AFI: /ʃle.fu'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
șlefuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șlefuit șlefuite
Articulat șlefuitul șlefuitele
Genitiv-Dativ șlefuitului șlefuitelor
Vocativ șlefuitule șlefuitelor
  1. șlefuire.


Traduceri

Etimologie

Din a șlefui.

Pronunție

  • AFI: /ʃle.fu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șlefuit
Singular Plural
Masculin șlefuit șlefuiți
Feminin șlefuită șlefuite
Neutru șlefuit șlefuite
  1. cizelat, lustruit.
  2. (fig.) manierat, rafinat.
  3. (despre pietre prețioase, cristale) cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele.


Traduceri

Referințe