șpis

română

Etimologie

Din germană Spiess.

Pronunție

• AFI: /ʃpis/

Substantiv

Declinarea substantivului șpis
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șpis	șpisuri
Articulat	șpisul	șpisurile
Genitiv-Dativ	șpisului	șpisurilor
Vocativ	'	'

1. pată de vopsea care apare la tipar între rânduri (în zaț sau în șpalt).

Traduceri

Traduceri