ștafetar

română

Etimologie

Din ștafetă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ʃta.fe'tar/

Substantiv

Declinarea substantivului ștafetar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștafetar	ștafetari
Articulat	ștafetarul	ștafetarii
Genitiv-Dativ	ștafetarului	ștafetarilor
Vocativ	ștafetarule	ștafetarilor

1. (înv.) ștafetă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online