română

Etimologie

Din ștafetă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʃta.fe'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștafetar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștafetar ștafetari
Articulat ștafetarul ștafetarii
Genitiv-Dativ ștafetarului ștafetarilor
Vocativ ștafetarule ștafetarilor
  1. (înv.) ștafetă.


Traduceri

Referințe