ștemui

română

Etimologie

Din germană stemmen.

Pronunție

• AFI: /ʃte.mu'i/

Verb

Conjugarea verbului ștemui
Infinitiv	a ștemui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ștemuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ștemuiască
Participiu	ștemuit
Conjugare	IV

1. a îmbina rigid prin îndoirea și presarea marginilor sau prin nituire.

Traduceri

Traduceri