română

Etimologie

Din ștrengar + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /ʃtren.gə'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștrengăriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștrengăriță ștrengărițe
Articulat ștrengărița ștrengărițele
Genitiv-Dativ ștrengăriței ștrengărițelor
Vocativ ștrengăriță ștrengărițelor
  1. fată sau femeie tânără vioaie, zglobie, care se poartă ca un ștrengar.


Traduceri

Referințe