șucări

română

Etimologie

Din șucar.

Pronunție

• AFI: /ʃu.kə'ri/

Verb

Conjugarea verbului (se) șucări
Infinitiv	a (se) șucări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) șucăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) șucărească
Participiu	șucărit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (arg.) a (se) supăra.

Cuvinte derivate

• șucăreală
• șucărit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cașuri
• răsuci
• riscau
• scriau

Referințe

• DEX '98 via DEX online