șuierătură

română

Etimologie

Din a șuiera + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /ʃu.je.rə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului șuierătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șuierătură	șuierături
Articulat	șuierătura	șuierăturile
Genitiv-Dativ	șuierăturii	șuierăturilor
Vocativ	șuierătură	șuierăturilor

1. șuierat, șuier.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online