țăcănit

română

Etimologie

Din a țăcăni.

Pronunție

• AFI: /ʦə.kə'nit/

Substantiv

Declinarea substantivului țăcănit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țăcănit	țăcănituri
Articulat	țăcănitul	țăcăniturile
Genitiv-Dativ	țăcănitului	țăcăniturilor
Vocativ	țăcănitule	țăcăniturilor

1. faptul de a țăcăni; zgomot, repetat produs de un lucru care țăcănește; țăcănitură.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a țăcăni.

Adjectiv

Declinarea adjectivului țăcănit
	Singular	Plural
Masculin	țăcănit	țăcăniți
Feminin	țăcănită	țăcănite
Neutru	țăcănit	țăcănite

1. (despre mersul cailor) cu pași mărunți și regulați.
2. (fig.) smintit, țicnit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• actanți
• cătănit
• cântați

Referințe

• DEX '98 via DEX online