țipar

română

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer a țipa.

Pronunție

• AFI: /ʦi'par/

Substantiv

Declinarea substantivului țipar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țipar	țipari
Articulat	țiparul	țiparii
Genitiv-Dativ	țiparului	țiparilor
Vocativ	țiparule	țiparilor

1. pește de apă dulce stătătoare, cu corpul lung și subțire, aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus, cu mustăți la gură, întrebuințat mai mult ca nadă; chișcar (Misgurnus fossilis).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• răpit
• ripat

Referințe

• DEX '98 via DEX online