(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă medie γλάρος < greacă antică λάρος.

Pronunție

  • AFI: /ˈɣla.ɾɔs/


Substantiv

γλάρος (gláros) m., γλάροι (glároi) pl.

  1. pescăruș

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe