οξυγόνο
(Ελληνικά)
Etimologie
Din franceză oxygène < greacă antică ὀξύς (oxús, „ascuțit”) + γένος (génos, „naștere”).
Pronunție
- AFI: /o.ksiˈɣo.no/
Substantiv
οξυγόνο (oxygóno)
Declinarea substantivului οξυγόνο | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ | οξυγόνο | invariabil |
Genitiv | οξυγόνου | invariabil |
Acuzativ | οξυγόνο | invariabil |
Vocativ | οξυγόνο | invariabil |
Sinonime
- 2: (fiz.) αέρας