Briton

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche Breton, care provine din latină Britto sau echivalentul celtic.

Confer galeză Brython.

Pronunție

• AFI: /'brɪtən/

Substantiv

Briton, pl. Britons

1. britanic, britanică
2. (ist.) britonici

Sinonime

• 1: Brit

Cuvinte compuse

• North Briton
• South Briton

Cuvinte apropiate

• British
• Britisher

Vezi și

• Great Britain

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Probabil din latină Britto sau echivalentul celtic.

Confer galeză Brython și bretonă Brezhon.

Pronunție

• AFI: /bʁi.tɔ̃/

Substantiv

Briton m., Britons pl.

1. (ist.) britonici

Cuvinte apropiate

• brittonique

Referințe

• Wiktionnaire