Dolmetscher
(Deutsch)
Etimologie
Din germană veche de sus tolmetsche. Poate înrudit cu proto-slavă *tъlmačь (confer rusă толмач (tolmáč) și poloneză tłumacz), care a fost împrumutat dintr-o limbă turcică; confer proto-turcică *tilmaç (confer turcă dil și azeră dil).
Pronunție
- AFI: /ˈdɔlmɛʧɐ/
Substantiv
Declinarea substantivului der Dolmetscher | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | der Dolmetscher | die Dolmetscher |
Acuzativ | den Dolmetscher | die Dolmetscher |
Dativ | dem Dolmetscher | den Dolmetschern |
Genitiv | des Dolmetschers | der Dolmetscher |
- (lingv.) interpret, translator
- Der italienische Trainer hat jetzt einen Dolmetscher engagiert, um sich mit seinen Spielern ohne Missverständnisse unterhalten zu können.
- (înv.) traducător
Sinonime
- 1: (lingv.) Dolmetsch