(Deutsch)

Etimologie

Din germană veche de sus tolmetsche. Poate înrudit cu proto-slavă *tъlmačь (confer rusă толмач ‎(tolmáč) și poloneză tłumacz), care a fost împrumutat dintr-o limbă turcică; confer proto-turcică *tilmaç (confer turcă dil și azeră dil).

Pronunție

  • AFI: /ˈdɔlmɛʧɐ/


Substantiv


Declinarea substantivului
der Dolmetscher
m. Singular Plural
Nominativ der Dolmetscher die Dolmetscher
Acuzativ den Dolmetscher die Dolmetscher
Dativ dem Dolmetscher den Dolmetschern
Genitiv des Dolmetschers der Dolmetscher
  1. (lingv.) interpret, translator
    Der italienische Trainer hat jetzt einen Dolmetscher engagiert, um sich mit seinen Spielern ohne Missverständnisse unterhalten zu können.
  2. (înv.) traducător

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe