Küster
 Vezi și : kuster
|
(Deutsch)
Etimologie
Atestat în secolul al X-lea; din germană medie de sus kuster, custer, care provine din germană veche de sus custor < latină custōs.
Pronunție
- AFI: /ˈkʏstɐ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Küster | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Küster | die Küster |
| Acuzativ | den Küster | die Küster |
| Dativ | dem Küster | den Küstern |
| Genitiv | des Küsters | der Küster |
- (bis.) paracliser
- Der Küster bereitet die Messe vor.
Sinonime
- (bis.) Kirchner, Mesner, Sakristan, Sigrist, Kirchendiener, Kirchenmeister