Polsterer

germană

(Deutsch)

Etimologie

Atestat în secolul al XIX-lea; din verbul polstern („a tapița, a capitona, a îmbrăca”) + -er.

Pronunție

• AFI: /ˈpɔlstəʀɐ/

Substantiv

Declinarea substantivului der Polsterer
m.	Singular	Plural
Nominativ	der Polsterer	die Polsterer
Acuzativ	den Polsterer	die Polsterer
Dativ	dem Polsterer	den Polsterern
Genitiv	des Polsterers	der Polsterer

1. tapițer

Cuvinte derivate

• Polsterin

Cuvinte apropiate

• polstern

Vezi și

• Raumausstatter
• Sattler
• Tapezierer

Referințe

• DWDS
• Wiktionary