Reis
 Vezi și : reis, reís
|
(Deutsch)
Etimologie
Din germana medie de sus rīs sau hrīs, care provine din latină târzie risum, risus (= oriza) < greacă antică ὄρυζα (óryza). Inevitabil din sanscrită व्रीहि (vrīhí).
Pronunție
- AFI: /ʀaɪ̯s/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Reis | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Reis | invariabil |
| Acuzativ | den Reis | invariabil |
| Dativ | dem Reis(e) | invariabil |
| Genitiv | des Reises | invariabil |
- (bot.) orez
- Soll ich lieber polierten Reis oder Naturreis nehmen?
Cuvinte derivate
- Milchreis
- Nassreis
- Naturreis
- Reisbrei
- Reisfeld
- Reisgericht
- Reiskorn
- Reisschüssel
- Reiswaffel
- Reiswein
- Wildreis
Vezi și
Etimologie
Din germana veche de sus rīs sau hrīs. Confer neerlandeză rijs.
Pronunție
- AFI: /ʀaɪ̯s/
Substantiv
| Declinarea substantivului das Reis | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ | das Reis | die Reiser |
| Acuzativ | das Reis | die Reiser |
| Dativ | dem Reis(e) | den Reisern |
| Genitiv | des Reises | der Reiser |
Sinonime
- (bot.) Reisig