română

Etimologie

Din verbul a așterne.

Pronunție

  • AFI: /aʃ.terˈnut/


Substantiv


Declinarea substantivului
așternut
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ așternut așternuturi
Articulat așternutul așternuturile
Genitiv-Dativ așternutului așternuturilor
Vocativ așternutule așternuturilor
  1. faptul de a (se) așterne; (concr.) totalitatea obiectelor cu care se pregătește patul (sau locul) pentru dormit; rufărie de pat; pat astfel pregătit.
  2. (concr.) culcuș (pentru animale).

Expresii

  • A cădea(sau a pica) la așternut = (la ghicitul în cărți) a prevesti venirea cuiva (străin) în casă


Traduceri

Etimologie

Din așterne.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru așterne.

Anagrame

Referințe