aberration
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută) (dacă nu este scrisă)
Pronunție
- AFI: /æ.bə.'rei.ʃən/
Substantiv
- deviere, îndepărtare de la calea obișnuită / de la calea (cea) dreaptă.
- aberație; rătăcire a minții, întunecare.
- greșeală, rătăcire.
- (fiz., astron. etc.) aberație, deviație, deviere;
- (biol.) structură anormală; anomalie.
Expresii
- Mental aberration = a) rătăcire a minții; b) (jur.) demență.
- (astron.) Annual aberration = aberație anuală
- (astron.) Daily /diurnal aberration = aberație diurnă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- Dicționar Englez-Român Academia Română