abjudecare
română
Etimologie
Din verbul a abjudeca.
Pronunție
- AFI: /ab.ʒu.de'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului abjudecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | abjudecare | abjudecări |
| Articulat | abjudecarea | abjudecările |
| Genitiv-Dativ | abjudecării | abjudecărilor |
| Vocativ | abjudecareo | abjudecărilor |
- acțiunea de a abjudeca și rezultatul ei.
Cuvinte apropiate
Traduceri
acțiunea de a abjudeca
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online