română

Etimologie

Din franceză abrogation < latină abrogatio.

Pronunție

  • AFI: /a.bro'ga.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
abrogație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ abrogație abrogații
Articulat abrogația abrogațiile
Genitiv-Dativ abrogației abrogațiilor
Vocativ abrogațio abrogațiilor
  1. (jur.) anulare, suprimare a unei legi, a unui act normativ etc.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe