acreală

română

Etimologie

Din a acri + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /a'kre̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului acreală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	acreală	acreli
Articulat	acreala	acrelile
Genitiv-Dativ	acrelii	acrelilor
Vocativ	acrealo	acrelilor

1. proprietatea de a fi acru; gust acru, înțepător; acrime.
2. (concr.) mâncare, băutură cu gust acru.
3. (fig.) stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă.

Sinonime

• 1: acrime
• 3: amărăciune

Cuvinte apropiate

• acri
• acricios
• acrime
• acrire
• acriș
• acrișor
• acrit
• acritură
• acru
• înăcreală
• înăcri
• înăcrire
• înăcrit

Traduceri

acrime

engleză: sourness (English) finlandeză: happamuus (suomi) franceză: âcreté (français) f. georgiană: სიმჟავე (ქართული) (simžave) germană: Säure (Deutsch) f., Herbeit (Deutsch) f. greacă: αγουρίλα (Ελληνικά) (agouríla) f., αγουράδα (Ελληνικά) (agouráda) f., ξινίλα (Ελληνικά) (xiníla) f. italiană: asprezza (italiano) f., acidità (italiano) f., acredine (italiano) f.

latină: acritas (Latina) f. occitană: acretat (occitan) f. portugheză: azedume (português) m. spaniolă: acidez (español) f. suedeză: syrlighet (svenska) c. turcă: ekşilik (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online