adauge

română

Etimologie

Din adăuga.

Pronunție

• AFI: /aˈda.u.ʤe/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru adăuga.
2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru adăuga.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din adaugeō.

Pronunție

• AFI: /aˈdau̯.ɡeː/

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent activ pentru adaugeō.