aferentație

română

Etimologie

Din franceză afférentation.

Pronunție

• AFI: /a.fe.ren'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului aferentație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aferentație	invariabil
Articulat	aferentația	invariabil
Genitiv-Dativ	aferentației	invariabil
Vocativ	aferentațio	invariabil

1. (anat.) transmitere a excitației de la neuronii receptori periferici la neuroni centrali.

Cuvinte apropiate

• aferent

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online