agățătoare

română

Declinarea substantivului agățătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	agățătoare	agățători
Articulat	agățătoarea	agățătorile
Genitiv-Dativ	agățătorii	agățătorilor
Vocativ	agățătoareo	agățătorilor

șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare.
(la pl.) grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci; (și la sg.) pasăre care face parte din acest grup.

Din agățător.