(español)

Etimologie

Din almendra („migdală”) sau din latină populară *amendlus, din *amandulus < latină amygdalus. Provine din greacă antică ἀμύγδαλος (amúgdalos), ἀμυγδάλη (amugdálē). Confer italiană mandorlo.

Pronunție

  • AFI: /al'men.dɾo/


Substantiv

almendro m., almendros pl.

  1. (bot.) migdal

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din almendrar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru almendrar.

Referințe