Amărăluță

română

Etimologie

Din amăreală + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /a.mə.rə'lu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
amărăluță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amărăluță amărăluțe
Articulat amărăluța amărăluțele
Genitiv-Dativ amărăluței amărăluțelor
Vocativ amărăluțo amărăluțelor
  1. (bot.) (Cicendia filiformis) mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe