ambasciatore

italiană

(italiano)

Variante

• (înv.) ambasciadore

Etimologie

Din provensală ambaissador, care provine din verbul ambaissar („a servi”). Inevitabil din latină ambactus („vasal, servitor, serv”).

Pronunție

• AFI: /ambaʃʃaˈtore/

Substantiv

ambasciatore m., ambasciatori pl.

1. (diplom.) ambasador
2. (p.ext.) mesager, curier

Sinonime

• 1: (diplom.) agente diplomatico, legato, (rel.) nunzio
• 2: delegato, messaggero, rappresentante

Cuvinte derivate

• ambasciatoriale

Cuvinte apropiate

• ambasciata
• ambasciatrice

Expresii

• ambasciatore non porta pena

Vezi și

• delegazione
• missione

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario